vineri, 26 februarie 2010

Azi, vreau să alerg cu vântul

Un musafir de multă vreme aşteptat, a sosit. Se face comod. Începe să se exprime.Încet, foarte încet. Un musafir , ale cărui cuvinte sunt însăşi razele fine de soare. Acele raze care îmi răsfaţă obrajii şi astăzi. Pierdută in voia acordurilor alese de pian, mă las uşor purtată. Plutesc. Nimeni nu poate face acest lucru în locul meu. Sunt fericită. Sunt aşa cum îmi doresc să fiu. Eu sunt...eu. Întotdeauna aceeaşi, dar în permanentă schimbare.
Astăzi , vreau să alerg cu vântul.Vreau să îl însoţesc. Apoi, să mă opresc şi să mă plimb printre cuvinte. Să descopăr noi trăiri. Vreau să simt, azi. Tot azi, îţi spun că vreau să fiu cu o singură persoană. Vreau să fiu cu mine. Eu ,cu mine.
Dar, promit să mă întorc. Mă aşteaptă pereţii palizi şi masa îmbătrânită. Suspină pensulele, din] cauza absenţei mele. Pânza mă priveşte tristă, ieşind pe uşă. Făptura cea nevinovată se simte abandonată. Pentru ei, trebuie să revin.